Rădăuți

Rădăuți (în germană Radautz, maghiară Radóc, poloneză Radowce, ucraineană Радівці/Radiwzi) este un municipiu din județul Suceava, în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de Sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 22.145 locuitori, fiind al treilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 1995, împreună cu alte două localități din județul Suceava: Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc. Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ Rădăuți.

De știut

Istorie

Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5.000 de ani care fac parte din Cultura Cucuteni . În același timp, urmele arheologice din epoca pietrei și civilizației geto-dace situează vechimea localității în perioada de formare a poporului român și a limbii române.

Se crede că oamenii s-au stabilit în zona actualului oraș Rădăuți coborând de pe dealurile din estul depresiunii, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Condițiile naturale erau favorabile vieții, pădurile oferind vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea „Ochiurilor”, fiind bogate în pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca așezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de Rottacenum dată de ostașii garnizoanei romane de peste râul Siret. Sub influența slavă, denumirea latină se transformă în Rădăuți. Conform altor surse istorice, denumirea așezării provine de la numele proprietarului său, Radomir. Astfel, localitatea s-ar fi numit Radomirovți, prescurtat Radovți, care s-a transformat apoi în actualul Rădăuți. O altă variantă etimologică a denumirii este cea conform căreia Rădăuți provine din slavul și polonezul „rada”, care înseamnă „satul bucuriei” sau „satul sfatului”. De asemenea, o legendă întâlnită în Depresiunea Rădăuți evocă existența unei anumite Uța și a fiului ei Radu (Radul Uței).

Istoria așezării este marcată de voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean. Acesta alege ca punct strategic principal al rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”. De-a lungul timpului, localitatea are evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice.

La mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan I ctitorește în această zonă, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova.

Bogdan I alege această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Astfel, Rădăuțiul devine prima necropolă a Moldovei. În naosul bisericii se află mormintele lui Bogdan I, Lațcu Voievod, Roman I, Ștefan I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Între anii 1479-1482, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe mormintele celor șase prinți ai Moldovei sunt așezate lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor și având inscripții în limba slavonă.

Lăcașul îndeplinește în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica devine reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, din 6 iulie 1413, datează primul document istoric în care apare denumirea de Rădăuți.

În 1559, timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpușneanu, biserica domnească de la Rădăuți este restaurată și i se adaugă un pridvor închis în față. În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici sunt copiate mai multe lucrări bisericești. În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) înființează aici o tipografie în care tipărește mai multe cărți bisericești, printre care și „Ceaslovul” din 1745 aflat și astăzi în colecția mănăstirii. În 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia este mutată la Iași.

În jurul Mănăstirii Bogdana are loc dezvoltarea satului Rădăuți, însă până la trecea sub administrație austriacă din 1775, procesul de evoluție a așezării este unul lent, influențat fiind și de condițiile climaterice. Localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitațiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului și iernile foarte reci cu temperaturi de până la -35 °C constituie un impediment major în dezvoltarea Rădăuțiului, ca și anumiți factori social-economici: ridicarea mănăstirii la statutul de reședință episcopală și localizarea în apropierea Curții Domnești și a Ocolului Bădeuți, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al așezării. Astfel, în anul 1774, Rădăuțiul număra doar 140 de case cu 132 de familii, din care doar 58 erau țărani liberi.

Prima evoluție importantă și începerea urbanizării apare abia după trecerea sub administrație austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniștilor. Noua administrație asanează fosta mlaștină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcții administrativ-comerciale.

În anul 1819 Rădăuțiul primește statutul de „târg”. În perioada imediat următoare, în arhivele administrației austriece sunt menționate primele nume de străzi: Ambrosiusgasse (după numele inginerului Hermann Ambrosius, azi Strada Hurmuzachi), Neubauergasse (azi Strada Cuza Vodă), Zeiselgasse (azi Strada Iraclie Porumbescu), Floriangasse, Kirchengasse (azi Strada Ștefan cel Mare), Ringplatz (azi Piața Unirii), Fratautzergasse (numită apoi Regina Maria, iar azi Strada 1 Mai), Woitinellergasse (numită apoi Principele Carol, iar azi Strada Putnei), Wolowetzergasse (azi Strada Volovățului).

Orașul începe să se transforme dintr-un târg tipic moldovenesc într-un oraș cu o configurație și o imagine urbană diferite de specificul moldovenesc al zonei, fapt ce îl face pe Nicolae Iorga să afirme: „Rădăuții dau cu adevărat icoana unui târg galițian”.

Odată cu migrația populației de etnie germană și evreiască (în majoritatea lor foști soldați din armata austro-ungară) a început dezvoltarea sectorului micilor meșteșugari și comercianți; primul negustor evreu din oraș ce și-a înființat prăvălia în anul 1796 se numea Iossel Reichnenberg.

Odată cu trecerea sub administrația austro-ungară datorită medicilor militari germani a început dezvoltarea sectorului sanitar, datorită consultațiilor pe care aceștia le dădeau inclusiv populației civile, la început doar pentru etnicii germani apoi și pentru restul populației.

În timpul primului război mondial, orașul este ocupat și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată.

Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate.

Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății Mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea sudică prin construcția cartierului Hipodrom, peste fostele grajduri ale hergheliei. La începutul anilor '80 s-a dat startul sistematizării în zona actuală a cartierului Obor, a cartierului de locuințe Mihai Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General.

La data de 15 decembrie 1994, în clădirea Primăriei, orașul Rădăuți a fost proclamat municipiu. În prezent, o placă memorială din marmură amplasată pe clădirea Primăriei atestă acest eveniment istoric local.

Localizare

Municipiul Rădăuți este situat în județul Suceava, în partea nord-estică a acestuia, la intersecția coordonatelor geografice 47° 51' altitudine nordică și 25° 55' longitudine estică. Rădăuți se învecinează cu următoarele localități: comuna Frătăuții Vechi (la nord și nord-est), comuna Satu Mare (la est), orașul Milișăuți și comuna Volovăț (la sud), comunele Marginea, Horodnic de Sus și Horodnic de Jos (la vest).

Rădăuți se află la distanța de 37 km de municipiul Suceava, reședința de județ. Distanțele până la alte orașe apropiate sunt următoarele: 8 km până la Milișăuți, 19 km până la Siret, 21 km până la Cajvana, 22 km până la Solca, 23 km până la Vicovu de Sus, 50 km până la Dorohoi, 51 km până la Gura Humorului. Față de municipiul București, Rădăuți se află la o distanță de 475 km.

Municipiul Rădăuți are o suprafață totală de 3.230 de hectare, din care 1.075 de hectare intravilan. Din punct de vedere al întinderii, este al treilea oraș ca mărime din județul Suceava, ocupând 1,4% din suprafața acestuia.

Intră

Cu avionul

Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Suceava, aflat la 45 km distanță, în orașul Salcea.

Cu mașina

Cu trenul

Accesul feroviar către oraș se realizează pe linia ferată secundară Dornești – Rădăuți, care se continuă apoi către Putna și Nisipitu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1889 de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei) și tranzitează centrul orașului, unde se găsește Gara Rădăuți.

Mobilitate

Atracții turistice

Obiective istorice și turistice din Rădăuți

Mănăstirea Bogdana – ctitorită de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean și având și rolul de necropolă domnească (SV-II-A-a-05603)
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți – monument istoric construit în perioada 1927-1961 (SV-II-m-B-05627)
Biserica romano-catolică din Rădăuți – monument istoric construit în perioada 1823-1826 (SV-II-m-B-05621)
Biserica greco-catolică din Rădăuți – construită în 1935 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni
Biserica lipovenească din Rădăuți – construită în 1900 pentru credincioșii ruși staroveri
Templul Evreiesc din Rădăuți – monument istoric construit în 1883 (SV-II-m-B-05599)
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți
Atelierul de ceramică Colibaba
Grădina Zoologică din Rădăuți
Herghelia Rădăuți și Hipodromul
Gara Rădăuți – monument istoric construit în 1889 (SV-II-m-B-05607)
Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (SV-IV-m-B-05712)
Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi (SV-II-m-B-05713)

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

Mănăstirea Sucevița (1582) – monument UNESCO
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț (1500-1502) – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare
Mănăstirea Putna (1469) – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare
Biserica de lemn din Putna (1353) – cea mai veche biserică de lemn din Europa, ctitorie a lui Dragoș Vodă în satul Volovăț, mutată de Ștefan cel Mare în Putna
Biserica Sfânta Treime din Siret (1352)
Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore (1502) – ctitorie a hatmanului Luca Arbore, monument UNESCO
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca (1612-1622) – ctitorie a domnitorului Tomșa Vodă
Rezervația Naturală „Ochiuri”
Casa memorială „Ion Nistor” din Bivolărie, Vicovu de Sus
Muzeul Furman din Dornești
Muzeul sătesc Toader Hrib din Arbore
Complexul muzeal de la Marginea

Cazare

Pension Hotel Fast***, Stefan cel Mare 80, 725400 Rădăuți. Situat în micul oraș Rădăuți, în regiunea Bucovina, Pension Hotel Fast oferă camere mobilate simplu, cu Wi-Fi gratuit, într-o pensiune în stil tradițional. Toate camerele de la Pension Fast au aer condiționat și includ TV prin cablu și un frigider. Restaurantul hotelului servește o gamă de mâncăruri românești regionale și din bucătăria internațională. Oaspeții pot lua masa în sala de mese intimă sau se pot bucura de o băutură afară, pe terasa umbrită. Grădina Zoologică din Rădăuți este la 200 de metri de hotel și Mânăstirea Bogdana se află la doar 15 minute de mers pe jos. Hotelul Fast este la 45 de minute cu mașina de orașul Suceava. Aeroportul Suceava este la 37 km. Parcare gratuită este disponibilă la hotel. Oaspeții pot utiliza de asemenea serviciul de închiriere auto.
The Gerald's Hotel****, Piata Unirii Nr. 3, 725400 Rădăuți. Deschis în 2007, hotelul Gerald's este situat în centrul orașului Rădăuți. Oferă cazare cu aer condiționat, acces gratuit la internet Wi-Fi și o băutură de bun venit. Designul contemporan, zonele de nefumători și restaurantul cu bar Gerald's, care servește preparate din bucătăria internațională și specialități regionale, contribuie la un sejur plăcut. Gerald's are și un bar ce servește cocktailuri delicioase și alte băuturi.
Hotel Intim***, Str. Stefan cel Mare, nr. 131, 725400 Rădăuți. Situat la 2 km de Rădăuți, Hotelul Intim oferă un restaurant care servește mâncăruri românești și internaționale, precum și o selecție de vinuri locale. Toți oaspeții au la dispoziție o piscină și un patio cu șezlonguri. Camerele de la Intim sunt dotate cu televizor, telefon și birou. În întregul hotel este disponibil acces gratuit la internet Wi-Fi. La hotel există o sală de sport spațioasă cu o masă de ping-pong. Oaspeții pot beneficia de cursuri gratuite de dans modern sau aerobic sau pot juca o partidă de fotbal. În grădina de vară mare veți găsi un chioșc și un leagăn pentru copii, iar toți oaspeții au la dispoziție facilități de grătar și mese. Grădina Zoologică a orașului se află la 1 km, iar Muzeul Etnografic la maximum 2 km. Gara din Rădăuți este situată la 1 km. La cerere
Hotel Galany****, Piata Unirii nr. 59-60, 725400 Rădăuți. Situat în centrul orașului Rădăuți, elegantul hotel Galany oferă un restaurant și un cafe-bar. În întreaga clădire este disponibil acces gratuit la internet Wi-Fi. Dotările standard ale camerelor de la Hotelul Galany includ TV cu ecran plat cu canale prin cablu, minibar și seif. Fiecare unitate are baie privată, prevăzută cu halate de baie. Unele camere sunt prevăzute cu aer condiționat. Recepția Hotelului Galany are program nonstop. Proprietatea poate aranja închirieri auto sau de biciclete, precum și un serviciu de transfer. La un cost suplimentar sunt disponibile și tratamente de masaj. Oaspeții beneficiază de parcare privată gratuită. Gara este la 900 de metri, iar aeroportul din Suceava se găsește la 35 km. Mănăstirea Sucevița este situată la 18 km.

Gastronomie

Cumpărături

Evenimente culturale și sportive

Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul” (6-8 iulie 2012, ediția a XXI-a)
Rădăuți este locul unde activează Ansamblul Artistic „Florile Bucovinei”, una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina. Ansamblul a fost înființat în anul 1972, funcționând în componența actuală din anul 1980. Coregraful Gheorghe Constantinescu dirijează ansamblul în prezent. El a participat la festivaluri și concursuri din județ, din țară și din străinătate: Festivalul Balcanic – desfășurat la București și pe litoral, Festivalul Cântecele Munților de la Sibiu, Festivalele de Folclor de la Iași, Tecuci, Tulcea, Turda, iar din străinătate, Festivalele din Germania, Ungaria, Italia, Turcia, Cipru, Bulgaria, Polonia, Ucraina și Republica Moldova.
Târgul Olarilor „Ochiul de Păun”
Campionatul de mini-fotbal Nokodemus-Babiuc (în a doua jumătate a lunii august)

Galerie de imagini

Strada Ștefan cel Mare din Rădăuți
Târgul olarilor în centrul orașului Rădăuți
Sediul Primăriei din Rădăuți, clădire monument istoric
Sediul Primăriei din Rădăuți, clădire monument istoric
Muzeul de etnografie din Rădăuţi, clădire monument istoric
Sediul BCR din Rădăuți, clădire monument istoric
Gara Rădăuţi, clădire monument istoric
Gara Rădăuţi, clădire monument istoric
Catedrala ortodoxă din Rădăuţi
Catedrala ortodoxă din Rădăuţi
Statuia ecvestră a lui Bogdan I, Monumentul eroilor din primul război mondial și Mănăstirea Bogdana
Statuia ecvestră a lui Bogdan I
Statuia ecvestră a lui Bogdan I
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Rădăuţi
Bustul lui Alexandru cel Bun din Rădăuţi
Bustul lui Bogdan Vodă din Rădăuţi
Bustul lui Petru Muşat din Rădăuţi
Bustul lui Petru Rareş din Rădăuţi
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuţi
Statuia „Femeie plângând” din Rădăuţi
Cimitirul soldaților români căzuți în primul război mondial
Biserica Sf. Dumitru din Rădăuţi, fosta biserică evanghelică (1862)
Biserica romano-catolică din Rădăuţi
Biserica romano-catolică din Rădăuţi
Templul Evreiesc din Rădăuţi
Templul Evreiesc din Rădăuţi
Sinagogă din Rădăuţi

Link-uri

Acesta este un articol complet, după cum și-l imaginează comunitatea. Dar există întotdeauna ceva de îmbunătățit și de actualizat. Dacă aveți informații despre această temă, fiți curajos și editați-l.